Doamna asta a vrut sa zica ceva dar nu a zis nimic. Nu am priceput nimic. Majoritatea autorilor slabi mizeaza pe cacealma.
Sa vedem. Poate n-am reusit eu sa-i patrund sensurile. Poate sunt eu tolomac.
când îţi e dor de poezie
când îţi e dor de poezie nu te salvează dilema veche cu o ciocolată ce legatura are ciocolata cu poezia sau.. cu… necesitatea de visare?
cafeaua tango izbindu-te izbindu-se = “cafeaua tango”??? da’ “tuica vals” ce are? tuica vals mixata cu galbenush de ou. 
. Nu exista o logica in formularile acestea – parca – handicapate.
din săpun din candelă din ceaşcă tuica vals ma izbeste din ceasca de vin spumos, varsat pe divan.
din tapiţeria fotoliului
din pereţii cu braţele întinse ca într-o singură peretii pot avea brate cand exista sedentarism.
previzibilă
seringă seringa previzibila. De ce nu… imprevizibila? Nu inteleg eu. Autoarea este asa de profunda.. incat.. trebuie sa cunosti simbolistica medicinei moderne – ca sa poti descifra adevarate sensuri. haha.
nimic nu te salvează
nicio altă licoare
nicio tărie
nici măcar poezia mda. o logica incalcita. versuri intelese numai de ea. sau.. poate.. de catre cunostintele ei. O matusica care se da complexa. Nu-i complexa. E toanta si necomunicativa. Nu argumenteaza DE CE nu iti poate satisface poezia, dorinta de poezie? Pt ca e prea slaba? In general… cand ti-e pofta sa faci sex.. si.. faci sex… de ce nu te multumeste facutul sexului? Trebuie sa existe motive. Nu poti lasa totul in aer… chiar daca esti femeie. Trebuie sa-ti articulezi ideile. Daca nu esti capabil/a nu inteleg ce gati cauti in lumea poeziei?
Daca as sustrage concluzia autoarei 
(concluzia dracului – femeia asta ii batuta in cap) as ajunge la urmatoarea propozitie “Cand ITI E dor de poezie nu te salveaza nici poezia. Buuuuuuuuuuun! In aceasta ordine de idei… pt cei nefamiliarizati cu poezia, o paralela ar suna cam asa : “Cand ti-e dor de sex nu te salveaza nici sexul” sau “cand ti-e pofta de ciocolata nu te salveaza nici ciocolata”. Mda.
Nenorocirea asta se vrea o portretizare a “nimfomaniei” poetice? Exista asa ceva?
Sa incerc o reformulare mai elegana/echidistanta oficiala: autoarea incearca – printr-un limbaj greoi – sa evidentieze o necesitate care nu se poate satisface datorita focului intern mult prea puternic (ea este ca un motor de BMW pus pe o caroserie de dacia). Chestiunea in cauza se intalneste cu preponderenta in personalitatile fiintelor cu par lung si idei scurte. Pe IELE nu le poti satisface sentimental dar nici financiar. Se pare ca.. nici poezia nu le satisface. Iele is deasupra lucrurilor. Iele nu is aeriene. Iele is la alt nivel si coexista laolalta in alta dimensiune. Se poate spune ca is niste extraterestre. Pai.. apare o incurcatura: se spune ca poetul este cu capul in nori. Inseamna ca ele sunt poezia prin excelenta . Nu inteleg de ce nu isi vad de CRA-TI-TE?
