Noi le punem painea pe masa in schimbul sigurantei. Noi le punem painea pe masa si politicienilor – in schimbul administrarii sistemului. Ce primim in schimb? Primim in schimb siguranta si o buna administrare a sistemului? Nu! Exista un dezechilibru major intre ce oferim si ce primim. Daca stau bine sa ma gandesc, jandarmeria este constituita pentru protejarea abuzatorilor – ne platim siguranta si administrarea ca sa ajungem abuzati (suntem fututi cu doua pule). Ei stiu ce-i mai bine pentru noi. Ca si cum noi am fi lipsiti de ratiune, avizi de putere si posedati de distructivitate (in conceptia lor: ne apara pe unu de altul). Oameni platiti din bani publici, frecatori de menta, ca sa ne bata cand umblam pe strada in contexte nefericite. De la bataie si uractul in duba, la un glont in cap nu este mare distanta. In ani romanesti este vorba de 22 + ani. In spatiu… este vorba 2-3 mii de km. Atrocitatea diminuata inseamna abuz.
Cunosc sistemul. Am facut parte din el. Mai exact: stagiul militar in perioada 1999-2000. Nu la jandarmerie ci la chimisti.
N-am reusit sa asimilez sistemul – am alergie la: existenta bruta, linguseala (nu pot sa apreciez o masa de subalterni care se gudura la picioarele sefului iar in fata subalternilor se cred zei), alcoolism etc. Armata atrage inutilitatile sociale. Daca nu te pricepi sa faci ceva in viata, armata ori structurile asemanatoare sunt adevarate refugii pentru aceste mediocritati. Jandarmeria nu bate din cauza unei disperari – asa cum se intampla cu revoltele sociale violente – jandarmeria bate/abuzeaza se manifesta vilolent din reflexul cultivat. Jandarmul este un huligan legalizat, antrenat, sustinut de catre sistem. Jandarmul este un huligan domestic. Un bici in mana politicului.
In armata am trait cele mai crunte disperari! Am fost deposedat de intimitate. Pentru o minte analitica/visatoare/dinamica/curioasa, alinierea la anumite standarde (concepute de catre niste redusi) inseamna neantizarea eului. Te lichideaza ca persoana. Nu pot nega existenta unor momente sublime: paradele, momentele in care toti devin un intreg. Am avut ganduri radicale in privinta reformarii sistemului. Au trecut cativa ani… iar sistemul s-a reformat – chiar daca n-am mitraliat cadre militare.
