Am lăudat. Am votat! Regret.
Un om întreg la minte nu se ocupă de asemenea chiţibuşuri. Dacă nu încerci eliminarea fizică a puroiului, nu are rost să te amăgeşti – crezând că: printr-un vot ai putea schimba ceva. Adevăratele lupte cât şi evoluţiile sociale au loc în preajma sacrificiului sau atitudinii FIZICE. Concretul mişcă socialul. Nu ipoteticul, nu teoreticul. Acestea doar aplanează/amână dezastrul de mâine (din perspectiva moralei sociale). Răbdarea şi indulgenţa încep să treacă de limitele pe care le pot ţine în frâu. Simt că explodez. Aş crăpa o ţeastă de politician chiar acum! Aş crăpa ţeasta unui muncitor de la administraţia drumurilor naţionale atunci când tasează o plombă din asfalt cu bocancul. Dar şi a unui administrator/şef de echipă care nu este prezent în zona de activitate a personalului “supercalificat” în momentul de maximă dexteritate “patrupedica”.
Să propui un puştan pentru postul de deputat şi să acoperi gropile din asfalt cu pietriş, nu-s decât deficienţe care sugrumă evoluţia socială.
Deputat la 23 de ani. Asta… în moment ce unii îşi tocesc coatele muncind la administrarea statului, alţii propulsează mucoşi, imebecile şi fufe în fruntea administraţiei. Prigoană jr. (la emisiunea Zona de Impact a doamnei Corina Drăgotescu de la Realitatea TV) susţine cu neruşinare că: el are o vastă experienţă politică. La care eu am făcut aşa: pîîîrţ (după cum spunea Petre Ţuţea într-o evidenta dorinţa de a ironiza pe cineva). Ce sustine domnişorul Honorius ca fiind activitate politică? Campania de susţinere a multilateral bengoasei EBA la europarlamentare, înfinţarea a doua filiale PDL pe plaiuri americane şi un discurs în faţa unui senat din America.
Păi… “larga activitate politică” a ţâncului nu-i decat o susţinere a PDL ului. Unde se ascunde filantropul? Unde se ascunde organizatorul? Unde se ascunde liderul?
Limbricotul/ridicolul/progenitura recunoaşte că i-a făcut campanie electorala Elenei Basescu. E idiot sau ba? Citeşte presa şi părerile intelectualilor de calibru? A căzut testul în fata intelectualităţii cand a susţinut că EBA este un personaj puternic. Astfel şi-a autodizolvat credibilitatea.
Colac peste pupăză, apare seniorul prin legatură telefonică. Susţine (previzibil, dealtfel) că: “societatea românească posedă o mentalitate involuată in raport cu mentalitatea democraţiei americane” fiind reticentă la investirea în functii publice a oamenilor cu bani. Nu ma intereseaza banii viitorului administrator! Mă interesează propunerea/alegerea unei persoane publice, dupa raţionamente umane. Cer mult?
Flămanziţii acestia nu receptează o lectură în care dezbaterea are la bază principiile umane/raţionale. Aceştia reacţionează doar când sunt loviţi cu paru’ în cap. Capitalismul de joasă speţă cât şi competitivitatea la modul general implică existenţa unei autopromovări. Familia Prigoană nu este lipsită de modestie. Seniorul o doreşte pe Bahmuteancă în politică. Şi… este cât se poate de serios. Gata! Mi se face greaţă.
Atâta timp cât promovarea politicienilor se face în funcţie de nepotisme nu poţi spune că trăieşti într-o ţară civilizată; o democraţie digerabilă/evoluată. Nici măcar nu tindem spre asa ceva.
O altă semi-gafa a lui Emil Boc este numirea la ministerul culturii pe Kelemen Hunor. Îi spun semi-gafă pentru că pe deoparte democraţia are de câştigat de pe urma numirii – prin prisma pălmuirii obscurantismului şi înfrânarea naţionalismului beteag. Cele doua – înglobând o exersare a democraţiei. Sunt de acord ca, minorităţile să aibă reprezentanţi care să promoveze cultura maghiară (oriunde în lume). Dar Kelemen Hunor abia vorbeşte româneşte. Ce ştie el despre cultura românească? Cultura românească – Kelemen Hunor – vaca şi baletul. Nu avem oameni capabili pentru acest minister? Boc a scăpat printr-un accident de conjunctură care implică acest exerciţiu democratic. Nu a vizualizat întregul aspect. Este un “accident” partea benefică din acest lucru. Pentru că: ei numesc după ureche. Conjunctural.
Domnule preşedinte Traian Băsescu. Domnule premier Emil Boc.
În preajma anului nou, vă urez un sincer şi călduros La multi ani! Cât şi o revoltă populară pe măsura prestaţiei dumneavoastră.